• februarie 24, 2017
  • No Comment

Cafeneaua culturală din Câmpia Turzii: Dezbatere de 775 de karate

Istoria hârtiei filigranate și lecția de patriotism servită de către Peter Hurley, irlandezul care trăiește în România de 23 de ani, au reprezentat subiectele întâlnirii de joi, 23 februarie, organizate de Asociația Culturală Câmpia Turzii 775 la cafeneaua culturală a Palatului ”Ionel Floașiu”.

Despre filigrane

Pentru început, dr. în istorie Mirela Cărăbineanu, de la filiala clujeană a Arhivelor Naționale, i-a purtat pe cei aproximativ 20 de participanți la întâlnire într-o călătorie imaginară pe itinerariul ce a jalonat istoria hârtiei. Pentru a ajunge la tema prelegerii ”Hârtia în cancelaria princiară a Transilvaniei, în secolele XVI-XVII” Mirela Cărăbineanu și-a început călătoria pe ”drumul hârtiei, din China la Samarkand”. Apoi, traseul hârtiei, după ce a trecut prin Arabia, ajungea în Europa, la un mileniu distanță de la inventarea acesteia. Hârtia europeană, a cărui loc unde a fost produsă pentru întâia dată și-l dispută Spania și Italia, s-a substituit, treptat, pergamentului folosit în cancelariile statelor de pe ”bătrânul continent”.

Evoluția morilor de hârtie din Europa, atestate documentar încă din secolele XI-XII, se materializa și prin introducerea filigranului, element ce marca produsele unei mori de hârtie. Hârtia cu filigran, a cărei paternitate o revendică italienii, se va răspândi din ”cizmă” în toată Europa, pentru a ajunge să fie fabricată și în morile de hârtie înființate în Transilvania, cu începere din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, a precizat dr. Mirela Cărăbineanu. Morile de hârtie ce au funcționat pe teritoriul Transilvaniei la Brașov, Cluj, Sibiu, Lancrăm și Gurghiu, au folosit diverse modele de filigrane pentru a-și marca produsele.

Filigranul, sau amprenta lăsată de un ornament în adâncimea (p

dr. în instorie Mirela CĂRĂBINEANU
dr. în instorie Mirela CĂRĂBINEANU

rofunzimea) hârtiei, a adoptat diverse forme, în funcție de locul și de perioada în care a fost creat. Astfel, printre modelele de filigrane folosite în secolele XVI, respectiv XVII, se regăsesc coroana, floarea de crin, inelul, cele trei lune (model special solicitat de administrația Imperiului Otoman), simbolul lui Iisus Hristos (IHS) – la filigranele italiene, pălării, roată, corn, sirenă, păsări înscrise în cerc, printre care  acvila și porumbelul, animale, precum cerbul, scutul, sau inscripția GOTT ALLEIN DICH EHRE, la filigranele germane, respectiv blazoanele, scutul cu potcoavă sau cu urs, la filigranele poloneze.

Morile de hârtie din Transilvania funcționau sub monopol princiar. O caracteristică interesantă a morilor medievale o constituie faptul că acolo se foloseau pentru producerea hârtiei fibrele de in și de cânepă, provenite din materiale textile (zdrențe), nu lemnul. Deoarece fibra de in și de cânepă are o duritate mult mai mare decât fibra de lemn, rezulta o hârtie mai rezistentă decât cea cunoscută azi. Astfel a devenit posibilă păstrarea, într-o stare bună de conservare, a unor documente întocmite cu sute de ani în urmă. De exemplu, primul document scris pe hârtie, din Transilvania, datează din secolul al XIV-lea, a precizat dr. Mirela Cărăbineanu.

Despre Moș Pupăză sau despre ”porțile sufletului”

Cel de-al doilea subiect ”disecat” de participanții la întâlnirea desfășurată joi, 23 februarie, la cafeneaua

Peter HURLEY
Peter HURLEY

culturală de la Palatul ”Ionel Floașiu” din Câmpia Turzii l-a reprezentat arta cioplirii lemnului în Maramureș, exemplificată prin proiecția filmului documentar ”Poarta” realizat anul trecut. Unul dintre realizatorii filmului, Peter Hurley, un irlandez emigrat în România în anul 1994, l-a descoperit pe personajul principal al filmului, Pătru Godja, zis Moș Pupăză, din Valea Stejarului, un cioplitor de lemn devenit legendă a Maramureșului, în anul 2010. Firul prieteniei dintre irlandez și Moș Pupăză, un român născut într-o zi de 17 martie, de Sfântul Patrick, sărbătoarea națională a Irlandei, s-a curmat la începutul anului 2016, când Pătru Godja a încetat din viață, la vârsta de 82 de ani.

Într-o română aproape fără cusur, ale cărei imperfecțiuni în rostire conferă un farmec aparte narațiunii, Peter Hurley a povestit, cu prilejul întâlnirii de la Câmpia Turzii, ultimele clipe de viață ale lui Pătru Godja: ”Pupăza a murit firesc, pe neașteptate. A deschis frigiderul, a luat o bucată de salam, a stins lumina, s-a așezat la masă, a luat o îmbucătură și gata! Pur și simplu, a fost chemat!” a explicat Peter Hurley felul în care Pătru Godja a trecut pe țărmul veșniciei, în 5 ianuarie 2016.

Peter Hurley, care, în memoria lui Pătru Godja, a inițiat o școală de vară la Valea Stejarului, unde, anul trecut, vreme de o săptămână, între 14 și 21 august ”80 de oameni au stat într-un sat pe care nimeni nu îl vizitase până atunci. Răsunau dălțile în atelierul lui Moș Pupăză” și-a adus aminte Peter Hurley despre prima ediție a școlii de vară, la care au participat 80 de cioplitori în lemn din România dar și din alte țări.

În continuare, Peter Hurley, a relatat auditoriului de la cafeneaua culturală din Câmpia Turzii despre similitudinile dintre Irlanda, țara sa de baștină și România, țara sa adoptivă pe care a declarat că ”o iubește”. După ce a trecut în revistă și alte simboluri maramureșene cioplite în lemn, precum porțile sau fusul cu zurgălăi, simbol al dragostei dintre bărbat și femeie, irlandezul a predat o adevărată lecție de patriotism, încheiată cu o concluzie tranșantă: România are nevoie de o deșteptare culturală, fenomen care s-a petrecut și în alte țări, inclusiv în Irlanda, deci perfect posibil și pe meleagurile mioritice după cum crede Peter Hurley.

Printre invitații de onoare ai întâlnirii de joi, 23 februarie, organizată de Asociația Culturală Câmpia Turzii 775, s-a mai aflat și Vasile Căpușan, proprietarul muzeului etnografic clujean ”Poarta de sub Feleac”.

Emil HĂLĂȘTUAN

Alte articole

Concert de colinde

Concert de colinde

Tenorul Sergiu Chirilă și baritonul Florin Sâmpelean vor colinda la Turda. Aceștia vor susține un concert de colinde românești și străine,…
Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național al PSD: La Turda s-a construit un nou partid social-democrat. Din cel vechi a rămas doar sigla

Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național al PSD: La Turda…

Rămasă fără sediu și fără membri, după ruptura din 2020, când primarul Turzii, Cristian Matei, împreună cu toți consilierii social-democrați din…
Din învățăturile lui Rareș Bogdan către viitorii politicieni liberali:  Lecția nr. 1 – Cum se ia caimacul de pe ”cafeaua” pentru care au muncit alții (pamflet, pe jumătate)

Din învățăturile lui Rareș Bogdan către viitorii politicieni liberali:…

În politică, indiferent de cumetriile pre- sau post electorale, fiecare își numără singur voturile. Iar după scrutin, politicienii care au trecut…

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *